Mama este o persoana care ne-a dat viata, este cea care ne-a crescut, a stat langa patul nostru si a avut grija atunci cand am fost bolnavi. A stat noptile treaza pentru noi, ca sa ne linisteasca, atunci cand noi aveam un cosmar.
Pe masura ce am crescut, aceste caracteristici nu s-au schimbat, ci ea a fost mereu langa noi. Ne-a invatat, impreuna cu tata, sa ne dam cu bicicleta, cu rolele sau cu trotineta. De asemenea, eu imi amintesc ca ea m-a invatat cum sa gatesc prima prajitura.
Cand eram mica si ma jucam cu prietenele mele afara, deseori activitatea noastra principala consta din a ne imita mamele. Gateam, deci o imitam pe mama in bucatarie. Aveam oalele noastre micute, iar pe post de legume foloseam frunzele din copaci, taieteii erau iarba, iar ca supa sa fie completa trebuia numai sa adaugam apa. Puneam apoi la fiert, iar mancarea era gata. Desigur sa nu uitam de sare, care era inlocuita de nisip. Da… amintiri frumoase care intotdeauna imi readuc zambetul pe fata. Ma fac sa ma simt ca si cum as fi din nou mica.
Mama este un exemplu pentru copiii ei, asa cum a fost si pentru mine. Ii multumesc pentru ca mi-a dat viata, pentru ca m-a crescut. Acum sunt mare, dar tot am nevoie de mama, pentru ca ea este persoana care va ramane mereu in inima mea, asa cum este si normal. Ii sunt datoare ei, si totodata tatalui meu, astfel ca imi doresc ca ei sa aiba o batranete frumoasa si linistita. Macar atat sa fac pentru ei in schimbul a ceea ce m-au facut sa fiu.
Iti multumesc mami, pentru toate lucrurile frumoase! Te iubesc si te voi iubi mereu. Iti doresc tot binele din lume, draga mea!
No comments:
Post a Comment