Am devenit pasionata de tatuaje de la 13 ani si tot atunci am stiut sigur ca vreau unul. Din pacate, in oraselul in care stateam atunci nu exista niciun salon de tatuaje. Erau, intr-adevar, cativa baieti mai mari care aveau aparate facute de ei, adica super-improvizate, si care se dadeau mari smecheri. Ma rog, pe langa faptul ca n-aveau nici pe departe talent la desen si ca erau drogati trei sferturi din fiecare zi, aparatele alea erau, evident, nesterilizate si stateau sa crape dintr-un moment in altul. Si pe langa toate astea, pana si mama, cea mai indulgenta femeie din lume, mi-ar fi facut un scandal destul de mare daca-mi faceam un tatuaj la varsta aia.
Insa, mai important de atat, cu siguranta mi-as fi tatuat ceva ce as fi regretat mai tarziu.
Existea anumite grade de maturitate la care nu iei chiar cele mai bune decizii si tocmai de aceea e bine sa nu iei decizii iremediabile in acele vremuri. Asa ca am asteptat rabdatoare si in cele din urma, cu o zi ininte de implinirea varstei de 17 ani, m-am dus intr-un oras mai mare vecin cu cel in care stateam alaturi de doua prietene si mi-am facut primul meu tatuaj.
Nu aveam bani mai deloc in acea vreme, asa ca am mers la un salon cu un prestigiu aproape inexistent, ca sa spun asa. Pretul a fost redus si rezultatul a fost pe masura. Dorinta mea a fost sa-mi tatuez trei pasari pe incheietura mainii stangi.
Totul a fost ok cu exceptia faptului ca acestea nu au fost atat de detaliate pe cat mi-as fi dorit. Si ca mi s-a facut rau mai tarziu, dupa ce s-a incheiat intreaga operatiune. Asta a fost din cauza ca n-am resimtit socul pe moment si totul a revenit mai tarziu. Oricum, a fost o experienta inedita, nu regret nimic si chair as face totul exat la fel daca as avea ocazia.
No comments:
Post a Comment