Gloria dezvoltarii umane nu este data de capacitatea noastra de a gandi si a analiza, desi aceasta este trasatura care ne deosebeste de animale. Intelectul, ca si instinctul, reprezinta numaiun punct pe acest drum. Destinul nostru ultim este sa ne reconectam cu Fiinta noastra esentiala si sa ne exprimam realitatea divina, extraordinara, in lumea fizica, clipa de clipa.
Usor de spus si totusi cat de putini sunt cei care au atins treptele superioare ale dezvoltarii umane!
Din fericire, exista ghizi si profesori care sa ne ajute pe parcurs. in calitatea sa de ghid si profesor, formidabila putere a lui Eckhart, de exemplu, nu sta in priceperea sa deosebita de a ne fermeca prin povesti interesante, de a caracteriza abstractul sau de a ne oferi o tehnica folositoare. Magia sa vine mai curand din experienta personala, el fiind un adevarat cunoscator. Prin urmare, exista in spatele cuvintelor sale o putere care poate fi intalnita numai la cei mai mari maestri spirituali. Traind inprofunzimea acestei Realitati Superioare, Eckhart traseaza o cale energetica pentru cei care doresc sa-l urmeze si daca acestia chiar il vor urma, lumea asa cum o cunoastem noi azi se va schimba in bine.Valorile actuale se vor transforma in epavele plutitoare ale temerilor pieritoare, prinse in vartejul Fiintei. O noua civilizatie va lua fiinta.
E bine sa se stie ca enologii disting, in ceea ce priveste complexitatea unui vin: roba, nasul, gura. Si ca gura, de pilda, comporta trei etape: atacul, mijlocul, finalul. Aceste fineturi de limbaj corespund unei fineti practice a sensibilului si sunt un salutar apel la lentoarea degustarilor, care nu pe exista nici un motiv sa n-o extindem la ansamblul obiectelor din lumea sensibila. Ura mic-bureza fata de fineturile de vocabular, de senzatiile amatorilor de vinuri si, la modul mai general, fata de orice diferenta, este de-a dreptul terifianta.
Tot aici mai putem vorbi si de poezie.
Concizia in poezie nu este atat semnul unei modestii cat cel al unei mandrii: e vorba de a vorbi putin, dar de a spune esentialul sau, in speta, nu generalul, ci singularul si ceea ce, in singular, freamata in chip universal. De unde, la poetii japonezi ai formei scurte, importanta micilor animale, a insectelor, a florilor: semn indubitabil al unei manii eminamente simpatice si rezonabile a grandorii.
No comments:
Post a Comment